 |
|
 |
|
| Comuna
Periam este aşezată în vestul ţării, în
nord – vestul Câmpiei Banatului, într-o
subdiviziune a Câmpiei Mureşului, denumită Câmpia
Arancăi. |
| Relieful
este determinat de Câmpia Arancăi, care reprezintă
o deschidere în con larg a Luncii Mureşului, începând
de la localitatea Periam spre SV, adică de la cotul de 90˚
al Mureşului, unde Câmpia Vingăi s-ar continua spre
NV cu cea a Nădlacului. Limita nordică a acestei câmpii
include şi Lunca Mureşului situată la aproximativ 5 km
nord de comuna Periam. Limita SE trece printre râurile Galaţca
şi Aranca, urmând o mică diferenţă de
nivel, pe curba de cca. 90 m începând chiar de la
localitatea Sânpetru Mare. Această câmpie este cea
mai nouă şi cea mai joasă câmpie mureşeană,
pe centrul său meandrând Aranca ce îşi are încă
obârşia în lunca Mureşului, la Sânpetru
German (sud de Pecica).Altitudinile în această zonă
se menţin între 89 – 85 m, pe unele grinduri urcând
la 90 m. |
| Apele. Comuna
Periam se caracterizează prin existenţa unui strat
freatic cantonat la 2 – 5 m adâncime,
iar în zonele mai joase urcă la 0 m. Freaticul
nepotabil prezintă nivele fluctuante (1,5 – 2,0
m) dependente de volumul şi durata precipitaţiilor
şi la diferite adâncimi în funcţie de altitudinea
locală. Se încadrează în zona A cu ape dulci,
bicarbonate. |
| Reţeaua
hidrografică este reprezentată
de râuri şi un sistem de canale care împânzesc
teritoriul comunei. |
| • Aranca
este un râu instalat pe fostele albii ale Mureşului,
dispuse pe un areal de largă divagare, înainte
de îndiguire. În bazinul său s-au realizat şi
sisteme de irigare în apropiere de Mureş la Periam,
Sânpetru Mare, Sinnicolau Mare şi Cenad (cu apă
din Mureş, având prize de captare la Periam Port
şi Cenad). Are ca afluent de stânga pe Galaţca,
din Câmpia Jimboliei, care porneşte din comuna
Periam, un curs ÅŸi mai vechi al MureÅŸului, si
care este in general alimentat prin pompare. Apele
Arancăi sunt alimentate din precipitaţii, din
MureÅŸ ÅŸi din drenajul apelor freatice |
| • MureÅŸul
- unul dintre cele mai mari râuri ale României
- curge la aproximativ 5 km nord de Periam. El formează
graniţa naturală a comunei Periam cu judeţul
Arad. Debitul mediu al său la Nădlac este de 191
m³(sec. În anii secetoşi, debitul minim a fost
de 14,0 m³/sec, la 29.01.1964. Aluviunile cărate
în suspensie se ridică la media de 95 kg/s. |
| Comuna Periam şi zona care o înconjoară, se
afla în zona de climă temperată, fiind situată
la distanţă aproximativ egală de ecuator şi pol.
În ansamblu, are caracter de climă temperat continentală
cu influenţe atlantice. |
| Temperatura
aerului are o repartiţie uniformă de suprafaţă,
cu o valoare a temperaturii medii multianuale de 10,9º C. |
| Precipitaţiile
atmosferice variază mult de la un an la altul, datorită
activităţii ciclonale şi invaziilor de aer umed
dinspre vest, nord – vest şi sud – est. Sumele
anuale ale precipitaţiilor atmosferice se încadrează
între 267,7 mm şi 699,1 mm. Din aceasta cauză apar
frecvente perioade de secetă, manifestânduse frecvent
tipul de secetă panonic. |
| Frecvenţa
vântului pe cele 8 direcţii, este predominanta pe
direcţiile: sud 16,4 , nord 11,4 , şi sud-est 10,0 . În
cuprinsul câmpiei, viteza medie anuală a vântului nu
prezintă variaţii foarte mari. |
| Flora,
pe teritoriul comunei Periam, regăseşte elemente europene,
eurasiatice şi pontice, fiind prezentă vegetaţia
ierboasă, halofilă (care are o desfăşurare
discontinuă, fiind adaptată la regimul de săruri şi
umiditate cu totul deosebită din aceste terenuri), acvatică
şi segetală. |
| Fauna
din această regiune se încadrează în regiunea
paleoarctică, subregiunea panonică. Provincia prezintă
o faună central-europeană, dar cu multe elemente de origine
pontică. În această zonă o pondere însemnată
o au rozătoarele, păsările şi reptilele. |
|
|
|
| |
|
