 |
|
 |
|
| PERIAM
PORT |
 Râul
Mureş a fost folosit ca şi cale de transport
pentru sare, lemn şi piatră de var din
Transilvania şi pentru cereale produse în
Câmpia Bănăţeană. Cerealele
erau transportate în Ungaria, iar de acolo
în Austria şi spre porturile adriatice
din Croaţia şi Slovenia. Plutele de lemn,
venite din Transilvania, erau dirijate până
la Sînnicolau Mare şi Szeghedin. Un şlep
pe Mureş putea să transporte până
la 40 vagoane de cereale. |
 După
construirea căii ferate şi îndiguirea
Mureşului, viteza apei a crescut iar depunerile
de nisip s-au mărit, astfel încât
a sosit momentul declinului navigaţiei. Până
atunci existau la Periam Port centre de prelucrare
a lemnului, conduse de maghiari, care prelucrau
lemnul în gropi verticale, producând
şindrile pentru acoperiş. |
 Morile
plutitoare de la Periam Port au fost centre de prelucrare
a cerealelor, făina fiind căutată
şi în Ardeal (Oradea, Cluj, Sibiu, Braşov,
Tg. Mureş). În 1800 existau 15 mori plutitoare,
mai târziu 24, mori construite cu lemn din
pădurea Periamului. Ultima moară a dispărut
în 1920, cedând concurenţei morilor
cu aburi. De asemenea au existat şi 3 mori
cu cai. |
| În
secolul XVIII rolul Mureşului de transport
de sare dispare. Mureşul inundă foarte
des satul vechi, astfel în 1749 – 50,
80 de muncitori, conduşi de inginerul Strauss
au început lucrările de îndiguire.
Acestea au continuat până la sfârşitul
secolului al XIX – lea. În 1823 se construielte
digul care se întinde de la digul Mureşului
până la şoseaua Periam – Satu
Mare. Lucrările hidrotehnice s-au executat
şi între anii 1845 – 1872, construindu-se
33 secţiuni ale digului. |
|
|
| Actual,
Periam Port s-a transformat într-un sat de
vacanţă, fiind zona de agrement a comunei
şi a localităţilor din jur. Până
în 1989 avea construite un număr de 46
locuinţe. După anul 1990, Primăria
comunei a atribuit parcele în vederea construirii
caselor de vacanţă, care au aiuns în
număr de 84. |
|
|
|
| |
|
